Brand – Logo – Siglă

Dacă citim rândurile astea, înseamnă că suntem consumatori de film, iar dacă filmele sunt produse cu care ne delectăm timpul liber, atunci probabil că mai mergem (unii rar, alţii mai des) şi la cinema, iar dacă vizionăm filme la cinema cu siguranţă nu am ratat genericul de început al filmelor respective. De câte ori am văzut logo-urile cu care se afişează marile studiouri înainte de începutul filmulu fără a ne pune întrebarea care e povestea din spatele lor?... Cum îl cheamă pe leul de la MGM, cum se numeşte muntele de la Paramount, ce e statuia de la Columbia etc.?...

Am să discut numai despre cele mai celebre, cele pe care cu siguranţă le cunoaştem cel mai bine şi pe care probabil următoarea dată când ne aşezăm pe scaun la film le vom recunoaşte. În ceea ce priveşte marile companii (studiouri), avem două categorii: granzii şi restul lumii, ca să folosesc termeni accesibili. In prima categorie îi avem pe 20th Centurz Fox, RKO Pictures, Paramount Pictures, Warner Brothers, Metro-Goldwyn-Mayer, Universal Pictures, Columbia Pictures şi United Artists. Apoi, Touchstone, Jerry Bruckheimer, Walt Disney, TriStar şi alţii intră in cealaltă categorie, deşi e discutabilă anvergura lor.

Şi totuşi, de câte ori v-aţi pus întrebarea de la ce vine Metro-Goldwyn-Mayer, de pildă? Sincer, eu cred că adesea, numai că, filmul respectiv începea imediat după aceea şi uitam complet de întrebare. Pe mine însă m-a neliniştit curiozitatea şi ulterior. Aşa că, pentru cei care au nişte întrebări fără răspuns, mă străduiesc să ofer câteva.

Prefer să le luăm în ordine inversă, începând cu categoria a doua, şi să incheiem cu greii, „the Majors”, cum i-a numit revista Vanity. Şi vom exemplifica grafic, pentru o mai bună înţelegere. Aşadar, de exemplu să zicem Jerry Bruckheimer. Pare un adevărat mister – nimeni nu prea ştie sau nu dă o informaţie clară pentru care J.B. a ales neapărat acest design. Cu toţii ştim despre ce e vorba: un drum pustiu, într-o atmosferă de crepuscul, şi un copat ameninţat de o furtună urmează a fi trăznit în plin. Am studiat istoria acestui logo şi nu am desluşit mare lucru. El apare în 1996 pentru prima dată la filmul Con-Air. Înainte însă de acest logo J.B. producea filme împreună cu Don Simpson, iar logo-ul celor doi însuma forţa impresionantă a două fulgere concentrate într-un punct, care logic vrea să ne spună că cei doi îşi descarcă energia creatoare în respectivul proiect. Ulterior nu mai avem decât un singur fulger care loveşte un copac... Multe înţelesuri, dar nimic concret...

 

 

Am început cu acest logo pentru că este cel mai enigmatic. Şi dacă v-am stârnit curiozitatea, să trecem la ceva mai accesibil. Ca de pildă Walt Disney Pictures. Logo-ul companiei a evoluat de-a lungul timpului iar ceea ce se vede astăzi reprezintă fie o variantă stilizată, fie o imagine de sărbătoare, a celebrului Castel Disney din centrul parcului lor tematic. I se mai spune şi Castelul Cenuşăresei şi are ca inspiraţie un număr mare de castele adevărate, precum şi câteva din filme de animaţie de gen.

 

 

Un alt celebru studio care şi-a transformat logo-ul în reper cultural este TriStar Pictures. Pegasul neschimbat al celor de la TriStar este uşor de recunoscut. Calul care a reprezentat modelul iniţial pentru acest logo era un pur sânge arab pe nume TNT Debut şi modelele schiţate sau animate ulterioare l-au folosit drept şablon. Nu există o explicaţie oficială pentru care acest simbol a fost folosit, însă poate avea legătură cu zeitatea greacă despre care se ştie că produce un izvor din orice atinge, precum şi că ar fi purtătorul fulgerului lui Zeus.

Să avansăm în sfârşit spre liga celor mari. Desigur, poate părea curios că numele RKO Pictures apare printre ei, deşi multora nu le spune nimic. Într-adevăr, această companie îşi încheie activitatea de producţie la finele anilor 1950, după ce magnatul Howard Hughes o duce spre faliment. Înainte însă de această dată era în prima ligă a studiorilor de producţie americane şi cu siguranţă o treime din marile filme clasice le veţi regăsi în lista lor. Au însă un logo faimos pe care cinefilii obişnuiţi cu filme de epocă îl recunosc uşor: globul pamântesc cu o uriaşă antenă radio (Tesla) care emite. 

 

Universal Pictures şi Warner Brothers nu prezintă un caz aparte. Pământul văzut din spaţiiu este folosit cu precădere de Universal, iar sigla WB este arhi-cunoscută. Ce este mai puţin cunoscut ar fi că Warner Bros. este compus din patru fraţi: Jack, Harry, Albert şi Sam.

Nici despre 20th Century Fox nu putem spune prea multe lucruri în ceea ce priveste design-ul, decât că, dacă vom fi atenţi la filme mai vechi, uneori cifra 0 este puţin nefirească. Cu siguranţă însă marca distinctă a lor rămâne melodia ce acompaniază imaginea, celebra fanfară imposibil de confundat. Şi încă ceva – deşi există multe speculaţii pe tema asta, FOX nu e un acronim sau simbol, ci este pur şi simplu numele fondatorului companiei, William Fox, care şi-a contopit compania proprie cu Twentieth Century Pictures.

Intrând în categoria mărcilor uşor de recunoscut şi imprimate adânc în memoria colectivă a cinefililor, ne vine repede în minte exemplul celor de la Paramount Pictures, cu superbul lor pisc golaş, parcă prea perfect ca să fie adevărat. Trebuie spus din start că acest logo este cel mai longeviv din istoria cinematografiei şi că încă nu s-a lămurit controversa asupra adevăratului vârf montan care a inspirat imaginea idilică. Patru ipoteze revendică până acum paternitatea: vârful Ben Lomond din Utah, deoarece pare să fi fost inspiraţia pentru autorul acestui logo – W.W. Hodkinson – originar din Utah; apoi vârful Artesonraju din Peru, pentru asemănarea izbitoare; alţii spun că partea dinspre Italia a muntelui Monviso ar fi fost sursa; în fine, şi vârful Pfeifferhorn tot din Utah este adesea considerat responsabil pentru design – se mai numeşte şi micul Matterhorn, pentru asemănarea sa cu vestitul pisc. În ce priveşte numărul de stele, acesta variază de-a lungul timpului, dar cu precădere vom găsi 22.

Columbia Pictures este probabil la fel de notorie în rândul spectatorilor precum Fox sau Paramaount. Însă, dacă pentru americani numele de Columbia are rezonaţe extrem de familiare, pentru noi nu este la fel de evident. De câte ori veţi auzi temenul de Columbia trebuie să înţelegeţi că provine de la Cristofor Columb şi reprezintă o personificare a Americii (cu precădere, personificarea Statelor Unite). În design-ul celor de la Columbia Pictures ea apare purând o torţă într-o mână şi înveşmântată cu drapelul SUA. De-a lungul timpului a suferit cinci modificări majore de concept, însă din 1992 se foloseşte modelul actual.

 

De departe însă cel mai celebru logo din istoria cinematografiei mi se pare a fi leul de la MGM. Aici avem de lămurit două lucruri: numele Metro-Goldwyn-Mayer, iar apoi mascota companiei. În 1924 este înfiinţată această companie de către Marcus Loew prin cumpărarea şi fuzionarea a trei mari studiouri de producţie: Metro Pictures, Goldwyn Pictures Corp. şi Louis B. Mayer Pictures. Odată cu apariţia noii companii, apare şi celebrul logo, însă de-a lungul timpului au fost folosiţi cinci lei diferiţi pentru siglă: primul a fost Slats, apoi Jackie, Coffee, Tanner (folosit timpt de 22 de ani), George, iar ultimul a fost Leo (cum altfel!), care apare prin 1957.  

Şi pentru încheiere, uitaţi-vă în jurul leului şi veţi găsi sloganul Ars Gratia Artis. În traducere din latină înseamnă Artă de Dragul Artei, iar expresia latină este doar o variantă a sintagmei L’art pour l’art, un celebru crez boemian al artiştilor secolului XIX atribuit lui Théophile Gautier care propune o adevărată revoluţie în felul în care ne raportăm la artă în sine.